Studiu: Alergarea ar putea fi dăunătoare celor peste 35 de ani

Alergarea, una dintre cele mai benefice activităţi fizice, a fost subiectul multor studii realizate în decursul ultimilor ani. Avantajele practicării acestei forme de mişcare, riscurile de accidentare sau ritmul, viteza şi intervalul recomandate – toate au fost dezbătute în cadrul acestor cercetări.

Astăzi, însă, nu se mai poate spune cu certitudine că beneficii precum îmbunătăţirea sistemului cardiovascular, prevenirea diabetului, obezităţii, a osteoporozei sau a depresiei mai pot fi valabile pentru toată lumea. Motivul? Un studiu complex, publicat recent în revista britanică Heart, care arată că alergarea, în anumite condiţii, poate deveni dăunătoare persoanelor cu vârsta peste 35 de ani.

Astfel, studiul citat de site-ul http://www.philly.com a urmărit activitatea fizică a 53.000 de persoane, timp de 30 de ani. Aceştia au alergat pe săptămână între 32- 40 km, adică 4.5-5.7 km pe zi. Statisticile au arătat că cei mai mulţi nu s-au bucurat de efectele benefice cunoscute, starea de sănătate nefiind una foarte satisfăcătoare.

E adevărat că aceste studii nu oferă o certitudine de 100% însă multe dintre concluziile cercetărilor realizate de-a lungul timpului au anumite coordonate comune.

De exemplu, s-a constat că alergarea intensă nu are efecte pozitive, chiar dacă mult timp s-a mers pe principiul „cu cât mai mult, cu atât mai bine”. De asemenea, alergarea pe o distanţă mai mare de 50 km pe săptămână reprezintă un risc de accidentări, bărbaţii fiind mai predispuşi acestui risc decât femeile.

Apoi, cele mai multe accidentări datorate alergării intensive au loc la nivelul genunchiului, piciorului şi tălpii. Ba mai mult, o accidentare precedentă creşte riscul de accidentare în cadrul oricărei activităţi fizice, nu doar a alergatului, aşa că trebuie să fii mult mai prudent.

Dacă te întrebi care este durata şi intensitatea la care este recomandat să alergi, află că specialiştii recomandă şedinţe de alergat sau jogging de 3-5 ori pe săptămână, la o intensitate de 65-90% din rata cardiacă maximă, timp de 20-60 de minute de alergare continuă sau intermitentă.

Până la urmă, corpul nostru este cel care decide când să ne oprim sau când putem plusa în activitatea fizică. Deşi mulţi contestă veridicitatea acestor studii, este bine să le luăm drept un punct de reper bazat totuşi pe nişte date reale.

un articol de Marina Rasnoveanu