Cât de benefice sunt exerciţiile fizice pentru persoanele cu astm?

Astmul este o afecţiune ce afectează aproximativ 350 de milioane de persoane peste tot în lume. Specialiştii nu cunosc toate elementele care favorizează apariţia acestei condiţii. Se pare, însă, că factorul genetic, fumatul, mediul toxic, bronşitele netratate şi alergiile favorizează apariţia şi menţinerea astmului.

Mult timp, s-a crezut că şi antrenamentul fizic poate înrăutăţi simptomele acestei boli, aşa că mulţi pacienţi au renunţat în a mai practica sport. O decizie nu tocmai înţeleaptă, am putea spune, dacă ne uităm la rezultatele recente ale unei cercetări ample, publicate în Cochrane Library, citate de News Wise. Contrar temerilor anterioare, exerciţiile fizice nu înrăutăţesc astmul, ba mai mult, ajută la controlarea crizelor de acest fel.

Cercetarea menţionată a inclus 21 de studii, informaţiile provenind de la 772 de persoane, cu vârsta de peste 8 ani. Voluntarii erau toţi diagnosticaţi cu astm şi au practicat exerciţii aerobice, cum ar fi antrenament la banda de alergat sau înot, între 20-30 de minute pe zi, de 2-3 ori pe săptămână. Studiile au durat între 6 şi 16 săptămâni.

La final, specialiştii au observat că toţi participanţii au tolerat foarte bine exerciţiile, nu s-au confruntat cu “efecte adverse” sau cu înrăutăţirea simptomelor de astm.

Ba mai mult, activitatea cardiopulmonară a înregistrat o creştere semnificativă, la fel ca şi tonusul general al voluntarilor. Concluzionând, experţii cred că exerciţiile moderate, atent alese, au acelaşi efect pozitiv asupra persoanelor cu astm ca şi asupra celor care nediagnosticati cu acest tip de afecţiune.

Cum unul dintre scopurile tratamentului alopat este tocmai acela de a menţine o stare de sănătate bună, exerciţiile fizice vin ca o completare a acestora, efectul lor find de cele mai multe ori benefic. Bineînţeles, medicaţia şi consilierea specializată sunt imperios necesare, la fel ca şi evitarea factorilor declanşatori.

Exerciţii bune vs. Exerciţii rele

E drept că astmul îţi restrânge oarecum aria de activităţi fizice pe care le poţi aborda. Trebuie să ştii, de exemplu, că sunt recomandate exerciţiile care implică perioade scurte şi intermitente de efort fizic. La polul opus se află antrenamentele lungi, intense, desfăşurate în condiţii improprii ( fotbalul, alergarea pe distanţe lungi, baschet, hockey etc).

Înotul

Cel mai bun sport pentru astmatici este înotul, dar doar dacă se desfăşoară într-un mediu sigur. Aerul umed de la piscină, poziţia orizontală, efortul fizic bine dozat – toate ajută la îmbunătăţirea sistemulul cardiopulmonar, desprinderea mucusului acumulat în plămâni şi la o creştere a tonusului general.

Ai grijă, însă, la clorul sau celelalte substanţe folosite pentru dezinfectarea piscinei, întrucât acestea pot acţiona ca factori declanşatori.

Mersul pe jos

Un studiu recent a arătat ca pacienţii diagnosticaţi cu astm care au mers pe jos de trei ori pe săptămână, timp de 12 săptămâni au înregistrat o condiţie fizică mai bună, reuşind să îşi controleze mult mai bine simptomele astmului.

Yoga

Orice antrenament mind-body care implică atât mişcare fizică moderată, cât şi tehnici de respiraţie prezintă un anumit efect benefic şi asupra astmului. Yoga şi Tai Chi, de exemplu, dezvoltă zona plămânilor, practicarea lor pe o perioadă mai lungă ducând la o îmbunătăţire a astmului.

Tenis

O altă formă de sport în care îţi poţi doza efortul, având acces şi la hidratare constantă. Cum deshidratarea poate accentua sau declanşa simptomele astmului, tenisul este o formă de sport recomandată în acest sens.

un articol de Marina Râşnoveanu