Cercetătorii au demonstrat: antrenamentele scurte şi dese, eficiente in prehipertensiune

S-a constatat că, în preajma Jocurilor Olimpice, oamenii sunt mai implicaţi în activităţile sportive, fac mişcare mai multă, fiind preocupaţi de condiţia lor fizică. Totuşi, aceleaşi studii au semnalat faptul că acest interes neaşteptat scade treptat, lăsând locul sedentarismului. Antrenamentele prea grele, prea lungi, lipsa timpului sau a motivaţiei ne determină deseori să nu respectăm un program sportiv riguros. De la aceste premise au pornit şi cercetătorii unui studiu realizat la Universitatea din Arizona, Statele Unite ale Americii, care au dorit să afle cât de mult timp trebuie să alocăm antrenamentelor pentru a avea o stare de sănătate mai bună. Pentru început, oamenii de ştiinţă au dorit să măsoare eficienţa antrenamentelor mai scurte, efectuate în 3 sesiuni, pe parcursul întregii zile şi a celor desfăşurate într-o singură şedinţă, de 30 de minute, influenţă exercitată asupra pacienţilor diagnosticaţi cu prehipertensiune.

Hipertensiunea arterială este o afecţiune destul de gravă care necesită medicaţie şi care poate duce la boli mai grave ale inimii. Aceasta este diagnosticată la valori de peste 140/90 mmHG. Pacienţilor li se recomandă şi mişcare fizică uşoară sau moderată, însă de multe ori aceştia nu pot urma un antrenament regulat din cauza simptomelor bolii.

Prehipertensiunea reprezintă zona de graniţă, o fază incipientă a hipertensiunii propriu-zise. Persoanele diagnosticate cu prehipertensiune sunt mai predispuse la hipertensiune arterială şi complicaţii ale sistemului cardiovascular. Totuşi, un lucru îmbucurător este acela că, în prehipertensiune, mişcarea fizică regulată joacă un rol primordial în ameliorarea acestei afecţiuni.

Cum până acum se credea că un antrenament de aproximativ 30 de minute pe zi oferă cele mai bune rezultate, cercetătorii studiului menţionat au dorit să confirme sau să infirme practic această opinie.

Astfel, au ales 11 voluntari cu o stare de sănătate bună, dar diagnosticaţi cu prehipertensiune. Într-o zi, ei au făcut exerciţii aerobice moderate (mers pe jos în ritm alert, la un ritm cardiac maxim de 75%-79%) timp de 10 minute, în câte 3 sesiuni pe zi. Într-o altă zi, au fost rugaţi să efectueze un singur antrenament de 30 de minute, cu exerciţii de acelaşi gen, iar în ultima zi nu au făcut sport deloc.

În tot acest timp au fost monitorizaţi, iar la final s-a constatat că valorile tensiunii arteriale au fost net îmbunătăţite în zilele în care subiecţii au făcut sport. Cu toate acestea, antrenamentele de 10 minute, în câte 3 sesiuni au dat valori mai apropiate de limitele normale, comparativ cu rezultatele antrenamentelor de 30 de minute.

Aşadar, toţi cei care se plângeau de dificultatea antrenamentelor lungi pot opta acum pentru împărţirea programului sportiv pe parcursul întregii zile, mai ales că exerciţiile recomandate sunt unele moderate ca dificultate, cum ar fi mersul pe jos, joggingul sau alergarea uşoară.

un articol de Marina Râşnoveanu