Astăzi, nivelul stresului atinge cote alarmante. Ne-am obişnuit să credem că acesta este ritmul unei vieţi normale, aşa că facem slalom printre sarcinile de la serviciu, problemele vieţii de familie şi grijile zilnice, uitând de aspectele cu adevărat importante ale vieţii noastre.
Presiunea la care suntem supuşi creşte alarmant de mult nivelul stresului, ceea ce duce şi la un stil alimentar haotic şi, implicit, la o stare de sănătate precară.
Stresul – un factor principal ce ne sabotează eforturile de a slăbi
Chiar dacă mult timp s-a crezut că influenţa stresului nu este nici pe departe atât de mare pe cât credeam, iată că specialiştii au demonstrat contrariul.
Ca reacţie la stres, organismul eliberează cortizol şi adrenalină, doi hormoni care ne cresc nivelul de energie, dar şi apetitul. De altfel, aceiaşi doi hormoni sunt practic cei care ne ajută să acţionăm atunci când ne confruntăm cu evenimente stresante. Specialiştii consideră că stresul devine dăunător atunci când nu îl direcţionăm spre o activitate fizică sau o reacţie ce ne-ar putea elibera de emoţiile negative.
Pe de altă parte, cortizolul intervine în semnalele grelinei, un hormon care echilibrează apetitul, dar şi în eliberarea leptinei, substanţa asociată cu senzaţia de saţietate. În plus, combinaţia de stres şi cortizol creşte pofta de dulciuri.
Acest ritm haotic şi context negativ pe care stresul îl impune alimentaţiei duce la obiceiuri nesănătoase ce nu doar că ne sabotează eforturile de a slăbi, dar creşte şi riscul de a lua în greutate mult mai uşor.
Vestea bună este că, treptat, stresul poate fi învins cu ajutorul unor tehnici de gestionare a emoţiilor negative. Ai nevoie doar de răbdare şi de voinţă pentru a pune lucrurile din nou în ordine.
• Nu te lăsa influenţat de impulsuri de moment!
Înainte de a consuma gustări nesănătoase sau de a servi mese prea dese, întreabă-te dacă îţi este cu adevărat foame sau mâncarea este doar un refugiu prin care încerci să scapi de stres. Ar fi de ajutor să începi să te documentezi cu privire la calităţile nutriţionale ale alimentelor consumate foarte des.
Fă-ţi o listă cu produsele pe care le mănânci zilnic, în momentele “de criză” şi asigură-te că ele nu se găsesc nici acasă, dar nici la birou.
• Nu înlocui mesele cu gustări nesănătoase!
Una dintre primele schimbări pe care le facem atunci când suntem grăbiţi şi stresaţi este să renunţăm la mesele principale, în special la micul dejun. Cum această masă este una dintre cele mai importante, la doar câteva ore te vei simţi cu siguranţă lipsit de energie, aşa că vei consuma dulciuri sau gustări nesănătoase. Bineînţeles, aportul caloric va fi mult mai mare, iar metabolismul tău nu va mai fi funcţiona la fel de bine.
Oricât de grăbit ai fi, fă-ţi timp pentru un mic dejun sănătos şi renunţă la produsele de tip fast-food.
• Zâmbeşte mai des!
Pe lângă tehnicile asociate alimentaţiei, nu uita şi de celelalte metode inedite care te pot ajuta să te detensionezi. Specialiştii sutin că zâmbetul transmite impulsuri de la muşchii faciali la sistemul limbic, un cumul de structuri nervoase din creierul nostru, considerat a fi un centrul emoţional care promovează starea de calm şi relaxare.
• Fă exerciţii de stretching!
Atunci când suntem stresaţi, şi muşchii se contractă. Ne simţim corpul mai greu, mintea mai neclară, iar de aici până la apariţia problemelor sau a stării de disconfort nu e decât un pas. Tocmai de aceea, execută câteva mişcări de stretching după amiază, pentru a înlătura acea senzaţie de oboseală. În plus, poţi opta pentru orice tip de antrenament mind-body.
• Relaxează-te cu ajutorul uleiurilor esenţiale!
Mediul exterior şi reacţiile corpului nostru la stimuli ne pot detensiona mai bine decât tehnicile mentale de relaxare. Uleiurile esenţiale sau extractele din plante degajă o aromă plăcută şi relaxantă. Levănţică, muşeţel, eucalipt, piper, cimbru, ulei de ylang-ylang, de iasomie – toate sunt uleiuri de folosite în acest scop. Poţi opta pentru un difuzor special pentru uleiuri sau toarnă câteva picături din uleiul preferat pe o bucată de material din bumbac, pe care o plasezi apoi într-un vas mai adânc, în casă sau la birou.
un articol de Marina Rasnoveanu
Sursa foto: flickr.com
Add Comment