Un studiu publicat recent de Organizația Mondială a Sănătății arată că, la nivel global, obezitatea se numără printre 5 cele mai frecvente cauze ale mortalității. Studiul folosește date prelevate în 2008, conform cărora, în Romania, peste 50% dintre bărbați sunt supraponderali, dar se încadrează totuși sub media europeană, care este de aproape 60%, în timp ce aproximativ 45 % dintre românce sunt supraponderale. Studiul integral, care vizează în special regiunea de SE a Europei, este disponibil aici și conține informații cu privire la politicile diferitelor state europene pentru combaterea comportamentelor dăunătoare sănătății.

De asemenea, ultimele informaţii disponibile de la Eurostat (2009) arată că două treimi dintre decese în UE sunt cauzate de boli circulatorii şi cancer. Infarctul şi alte boli circulatorii cauzează 41% dintre toate decesele. Bolile aparatului circulator includ afecţiunile legate de hipertensiune, colesterol, diabet şi fumat.

În România decesele cauzate de afecţiuni ale inimii au o incidenţă mai mare decât cele din cauza cancerului.

Obezitatea şi în general problemele de greutate au crescut în ultimii 10 ani în UE, mai multe de jumătate din populaţia europeană fiind în prezent supraponderală sau obeză. Obezitatea creşte semnificativ riscul de boli cronice, aşa cum sunt cele cardiovasculare, diabetul de tip 2 şi chiar unele tipuri de cancer. Din perspectiva societăţii, obezitatea este direct corelată cu costuri mai mari pentru sistemul de sănătate (până la 8% din cheltuielile de sănătate din zona europeană). La nivel mondial 44% dintre cazurile de diabet, 23% dintre bolile cardiace ischemice şi între 7 şi 41% dintre unele tipuri de cancere sunt atribuibile suprapoderabilităţii şi obezităţii.

6 dintre cei 7 cei mai importanţi factori pentru moarte prematură (tensiunea arterială, colesterol, supraponderabilitate, consum neadecvat de fructe şi legume, inactivitate fizică şi abuzul de alcool) sunt direct legaţi de felul în care mâncăm, bem şi ne mişcăm. Lipsa activităţii fizice a fost identificată ca al patrulea factor de risc pentru mortalitatea la nivel global (generează 6% din decesele la nivel mondial). Aceasta este, în plus, cauza principală pentru aproximativ 21-25% cazuri de sân şi colon, 27% cazuri diabet şi aproximativ 30% dintre bolile cardiace ischemice. La nivel mondial 31% dintre bărbaţi şi 48% dintre femei nu au activităţi fizice (Oragnizaţia Mondială a Sănătăţii – OMS, 2008).

La nivelul UE se recunoaşte astăzi că dieta şi stilul de viaţă individual, ca şi lipsa activităţii fizice a unui individ joacă un rol central în apariţia bolilor cardiovasculare. Astfel, prevenţia sau întârzierea apariţiei acestor boli şi îmbunătăţirea stării de sănătate este posibilă prin adresarea factorilor principali, de risc: fumatul, dieta proastă şi lipsa de activitate fizică.
2 din 3 români nu practică deloc sport sau fac acest lucru mai rar de o dată pe lună.
OMS atrage atenţia că riscul de probleme de sănătate începe din momentul în care o persoană este cu puţin supraponderală şi creşte odată cu creşterea în greutate. Greutatea excesivă şi obezitatea pot fi prevenite şi administrate prin alegeri mai sănătoase cu privire la hrană şi activităţile fizice. La nivel individual, aceasta înseamnă limitarea consumului de alimente cu aport caloric mare şi bogate în grăsimi, creşterea consumului de fructe şi legume, limitarea consumului de zahăr şi sare, împreună cu activităţi fizice regulate.
45% dintre românii peste 15 ani mănâncă o dată pe zi fructe (fără suc), acesta fiind minimul european înregistrat (European Community Health Indicators).
 
54% dintre românii peste 15 ani mănâncă o dată pe zi legume (făraă suc şi cartofi), faţă de minimul european de 50%.

Starea de bine individuală e legată în primul rând de sănătate

În Eurobarometrul calitativ pe tema stării de bine (2011) respondenţii au identificat sănătatea şi nutriţia ca fiind unul dintre cei nouă factori fundamentali pentru starea de bine. Sănătatea a primit cel mai mare număr de puncte în topul celor mai importanţi factori care asigură o stare personală de bine. Sănătatea este direct corelată cu buna condiţie fizică şi activitatea sportivă, care afectează nivelul de energie, starea inimii şi forma fizică a unei persoane. De asemenea, nutriţia este percepută ca un factor de contribuţie la starea de bine şi sănătate.

Eurobarometru calitativ din mai 2012, despre implicarea pacientului, arată că doctorul este responsabil de calitatea intervenţiei, dar pacientul este responsabil de sănătate în ansamblul ei, cu două dimensiuni: urmarea instrucţiunilor şi tratamentului medicului şi stilul de viaţă. În ceea ce priveşte stilul de viaţă, acesta este descris în termeni de dietă, activitate fizică şi comportamente care afectează sănătatea, precum fumatul sau consumul de băuturi alcoolice.