Avantajele mişcării fizice asupra sănătăţii noastre sunt binecunoscute, la fel şi studiile realizate periodic pentru a demonstra ştiinţific aceste transformări benefice. Fiecare sport şi fiecare organism prezintă particularităţile sale, tocmai de aceea se încearcă o corelare autentică între anumite coordonate prestabilite şi practicarea efectivă a exerciţiilor fizice regulate. Ce tip de mişcare ne este recomandată, cum acţionează sportul asupra unor afecţiuni sau în ce situaţii să nu facem efort fizic susţinut sunt toate subiecte tot mai dezbătute în cadrul acestor studii de specialitate.

De-a lungul anilor, multe dintre cercetările demarate au avut în prim plan modul în care sportul acţionează asupra organismului femeilor. Rezultatele au fost uneori aşteptate, alteori surprinzătoare, de fiecare dată, însă ajungându-se la o singură concluzie: exerciţiile fizice pot ameliora simptomele unor afecţiuni sau pot scădea riscul apariţiei anumitor boli caracteristice femeilor. 

Citeşte mai jos câteva informaţii şi concluzii extrase din cercetările pe această temă:

1.    Exerciţiile fizice moderate au un impact favorabil asupra fertilităţii

Studiul realizat la Boston University School of Public Health a cuprins 3000 de femei voluntare care încercau să rămână însărcinate, fără a urma vreun tratament de fertilitate, conform webmd.com. Studiul s-a bazat pe două coordonate majore: tipul de exerciţii executate – exerciţii fizice moderate şi exerciţii fizice intense – şi greutatea femeilor incluse în program – cu o greutate normală şi supraponderale sau obeze. Astfel, la finalul cercetării s-a ajuns la concluzia că femeile cu o greutate normală, care au făcut sport moderat au rămas însărcinate mult mai repede. De cealaltă parte, indiferent de greutate, exerciţiile fizice intense au scăzut şansele de a rămâne însărcinată în intervalul de timp dat. Aşadar, se pare că doar mişcarea fizică moderată are un impact vizibil şi pozitiv asupra fertilităţii.

2.    Exerciţiile aerobice pot ameliora simptomele menopauzei

Transpiraţie excesivă, bufeuri, schimbări de dispoziţie, iritabilitate, depresie, insomnie sunt toate simtome neplăcute ale menopauzei. Tocmai de aceea, echipa de cercetători de la UKK Institute for Health Promotion Research, Finlanda a realizat un studiu care să observe efectele exerciţiile aerobice la această categorie de femei. Potrivit revistei Menopause, la studiu au luat parte 75 de femei (cu vârste cuprinse între 45-63 de ani) care intraseră recent la menopauză şi care acuzau unele dintre simptomele de mai sus. Timp de 6 luni, acestea au urmat un program strict de exerciţii aerobice. La final, ele au raportat ameliorări vizibile, cercetătorii avansând şi ipoteza conform căreia sportul ar putea înlocui sau însoţi terapia hormonală prescrisă în menopauză.

3.    Sportul poate influenţa markerii tumorali asociaţi bolilor inflamatorii

Subiecţii principali ai studiului The Alberta Physical Activity and Breast Cancer Prevention Trial au fost femeile aflate la menopauza, cu valori mari ale makerilor tumorali ce indică deseori boli inflamatorii sau chiar cancer. După practicarea regulată a unei forme de sport, se pare că aceste valori au scăzut considerabil, starea generală de sănătate a voluntarilor îmbunătăţindu-se vizibil. Acest lucru este valabil şi în cazul femeilor care nu se află încă la menopauză, dar se confruntă cu boli inflamatorii sau cu endometrioza, o altă afecţiune ce dă valori mari ale markerilor tumorali.

4.    Sportul reduce considerabil riscul apariţiei bolilor de inimă la femei

Deşi acest lucru este valabil şi în cazul bărbaţilor, se pare că rezultatele sunt mai concludente in cazul femeilor. Studiul întins pe durata a 6 ani a cuprins aproximativ 40.000 de femei cu vârsta de peste 44 de ani. Concluzia specialiştilor a fost aceea că sportul a redus riscul apariţiei infarctului sau a altor afecţiuni ale inimii. Ba mai mult, un alt studiu realizat la The Nurses’s Health Studies a arătat că o dietă sănătoasă corelată cu exerciţii regulate şi cu un stil de viaţă sănătos, din care am eliminat ţigările pot scădea cu 92% riscul de deces în cazul unui stop cardiorespirator. 

un articol de Marina Râşnoveanu